Vineri seară, la Muzeul Hărților, am avut privilegiul de a fi martori la un recital extraordinar de acordeon susținut de maestrul Fernando Mihalache. În cadrul seratei, dedicată Zilei Internaționale a Apei și parte a stagiunii Cartografii Sonore IX, am fost conduși într-o călătorie muzicală care a străbătut epoci și culturi, prin intermediul unor valsuri europene memorabile.
În cadrul evenimentului, muzeograful Eugen Grama a prezentat câteva obiecte incluse în expoziția temporară „Toate pânzele sus! Călătorie în istoria instrumentelor de navigație”, reproduceri ale unor vechi instrumente de măsurare și orientare. Eugen ne-a reamintit de curajul marinarilor care, în ciuda temerilor de a cădea de pe un Pământ plat, au navigat pe mări necunoscute, ghidați de instrumente ingenioase. Unul dintre acestea este gnomonul, cel mai simplu instrument astronomic pe care l-a cunoscut Antichitatea; astrolabul marinarului – folosit la bordul vaselor de către mari exploratori, precum Cristofor Columb, Amerigo Vespucci sau Fernando Magellan, ori astrolabul planisferic, considerat calculatorul Antichității.
Pe această scenă sonoră și istorică, am fost însoțiți de ecouri ale unor mari compozitori.
Am început periplul sonor în Austria, unde ne-au întâmpinat Joseph Haydn și Wolfgang Amadeus Mozart, geniul care ne-a lăsat 41 de simfonii, sonate și opere magistrale, inclusiv “Don Giovanni”. Nu am ocolit nici valsurile pline de sensibilitate ale lui Franz Schubert, maestru al liedului, sau “Dunărea Albastră” a lui Johann Strauss II, piese care continuă să reziste în timp.
Ne-am îndreptat apoi spre spațiul maghiar, unde Franz Liszt a adus un omagiu muzicii prin pian, înainte de a explora profunzimile muzicii germane prin prisma lui Johann Sebastian Bach și Johannes Brahms, piloni ai clasicismului și barocului.
Franța nu a fost nici ea mai prejos, oferindu-ne acordurile vibrante ale lui Frédéric Chopin și “Valse du petit chien” (Valsul câinelui), op. 64, nr. 1, alături de “Habanera” din Carmen de Georges Bizet. Vocea inconfundabilă a lui Édith Piaf, al cărei “La vie en rose” continuă să fie un imn universal al dragostei.
În timp ce armoniile delicate franceze și austriece ne-au încântat sufletele, Italia ne-a reamintit de puterea dramatică a operei prin lucrările nemuritoare ale lui Giuseppe Verdi, cunoscut pentru operele Rigoletto, Falstaff și La Traviata, și Giacomo Puccini, cunoscut pentru operele sale, precum La Bohème.
Călătoria noastră s-a încheiat în Cehia, unde Antonín Dvořák, inspirat de Brahms, ne-a oferit Simfonia nr. 9 din Lumea Nouă.
Nu au lipsit nici dansurile populare italiene sau spaniole.
A fost o celebrare a istoriei, muzicii și explorării, care ne-a conectat cu lumea vastă și misterioasă a mărilor și oceanelor.
Mulțumim maestrului Fernando Mihalache pentru această experiență de neuitat și Muzeului Hărților pentru găzduirea unui eveniment atât de inspirat! Așteptăm cu nerăbdare următoarele aventuri culturale în cadrul Cartografiilor Sonore.
Foto: Mihai Benea
